Câteodată

Câteodată nu vrei decât să se oprească. Să nu trebuiască să-ți petreci zilele în postura de burete în care se strâng litere, melodii pe care nu le vei mai asculta niciodată, mirosuri de metrou și fețe de străni pe care le vei visa, căutându-le cu disperare sensul. În tine n-au loc și întunericul și lumina, și așteparea și răbdarea. Dacă te-ai putea privi dormind ai face-o? Dacă te-ai putea ascultând vorbi, ai tăcea? Când mă întreb cât de mult e prea mult, nu vreau să știu răspunsul. Precum provebiala femeie care-și întreabă soțul dacă rochia o arată grasă, mă întreb dacă mă prinde bine rolul de om, dar nu fac loc răspunsului. Cu toții suntem în formă pe dinauntru pentru că fugim de ce  nu vrem să auzim. Fugim artistic, științific și olimpic, cu băi aromate, cu cărți pe care ne imaginăm că le-am fi putut scrie și noi și lucruri de un special îndoielnic, pentru că ce-a mai rămas special dacă e la îndemâna tuturor? Ce e al tău când tot ce ai împingi obsesiv în fața celorlalți, vrei să vadă, vrei să știe, vrei să însemni mai mult decât o statistică, un 1 din 7.000.000.000. Nu mai vreau calea creierului, a inimii sau a stomacului, nu mai vreau să știu ce faci ori ce-ai făcut pentru că interesul meu e mimat. Orice mi-ați spune, în mintea mea vă voi desena coarne sau mustăți și voi tânji la singurătatea pe care mulți o invocă, dar puțini o suportă. Câteodată nu vrei decât să se oprească și să poți să fii.

Reclame

~ de Diana pe martie 20, 2012.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: